duminică, 20 decembrie 2015

Miracole și conspirații.

Fiecare persoană are dreptul să se dedice cu dăruire pasiunilor proprii. Unele pasiuni sînt mai comune precum cea pentru fotbal, colecționarea, sau mai recent calculatoarele sau doar jocul pe ele. Altele sînt mai rar întîlnite, respectivii pasionați fiind catalogați drept... ciudați.

Două dintre pasiunile comune sînt și extazierea în fața "miracolelor", sau a conspirațiilor. De fapt pasionații de  conspirații nu se extaziază efectiv, ci doar propovăduiesc diverse conspirații, dar o fac cu un oarecare extaz.


"Orice tehnologie suficient de avansată nu poate fi deosebita de magie..." Arthur C. Clarke Dar în prezent, cu actualul avans științific și tehnologic miracolele sînt cam rare, așa că mulți dintre noi încercăm să umplem golul inventînd miracole. Totul este în regulă atît timp cît fantezia este prezentată ca fantezie, ficțiune. De asemeni, este acceptabil dacă cei căzuți în păcatul acesta sînt oameni nu tocmai dotați intelectual. De exemplu taică-meu citind în copilărie cartea "Casa cu 500 de etaje" a rămas cu convingerea că în America această clădire există. Deși el nu este complet oligofren, are doar momente, după cum se vede, nu am reușit să îi schimb opinia nici după ce am găsit cartea la anticariat și i-am adus-o ca să îi demonstez că e doar un roman științifico fantastic. Dar el măcar nu a apucat decît patru clase de primară și alea în timpul războiului așa că este o oarecare scuză.

Astăzi cu accesul facil la comunicație și informație, surprinzător, astfel de mituri se înmulțesc în loc să dispară. Eu, credul din fire m-am lăsat o vreme prostit de unele știri sau informații false, pentru că veneau de la persoane sau surse cu credibilitate. E drept, uneori nu putem discerne între realitate și ficțiune, pentru că nu mai e suficient doar să știi să citești. Dar din dorința omului de a vedea miracole, și cea a ziariștilor de a cîștiga o pîine ușoară, se propagă atît de multă fantezie prezentată ca realitate încît am căzut în cealaltă extremă. Nu mai cred nimic fără probe concrete, ba mai mult dau și în fibrilații cînd văd scorneli evidente precum motorul care funcționează doar cu apă, care evident este pus sub obroc de conspirația petroliștilor și a fabricanților de autoturisme.

Să nu se creadă cumva că pretind că totul în lume e corect și chiar nu există conspirații. Ele există de la nivelul de administrator de bloc sau primar de cătun pînă la cel mai înalt nivel. Dar ele se numesc șmenuri, sau  luptă pentru supremație, mai mult sau mai puțin pe față. Conspiraționiștii cei mai cunoscuți, francmasonii, vai vai ce secrete, ce de-a conspirații. Dar dacă zici mai concret, zidarii liberi, sau dacă te uiți că orice ghildă sau  breaslă își apăra propriul interes, și mai studiezi istorie, vei găsi că există povești mai interesante și în alte categorii de meseriași nu doar între masoni sau destupați la minte... ăăă, illuminati.

OK, OK, dar care e problema mea? Păi problema mea că noi ca societate pierdem vremea cu astfel de povești în loc să folosim acel timp într-un mod mai util. De exemplu în loc să ne căinăm că miraculosul motor care funcționează cu apă a fost dat la dos, putem promova o tehnologie care deja există dar pe care o ignorăm. E drept nu aduce o ecenomie de 100% în toate domeniile energetice, ci doar de 90 sau doar 50 de procente și doar la iluminat. Un bec de 9 sau 11 W cu leduri luminează cît unul de 100W cu incandescență, e drept, costă de 3 sau de zece ori mai mult, dar economia adusă în 300 de ore cel mult, amortizează cheltuiala, iar apoi aduce doar economie, imensă. Romania are un consum instant de cca 7 GW între 6 și ceva peste 8,          http://pro.sistemulenergetic.com/statistics/show_graph/2015/11/30/0/0/2015/12/18/23/59.
Iluminatul suge undeva pe la 15 procente. Evident nu totul e pe incandescență, poate majoritar e neon, deci reducerea nu ar fi de 90 ci poate de 40 de procente, dar oricum se reduce consumul național cu 5 procente.La viteză estimez că înseamnă juma de miliard de euro anual. 

Și ăsta e doar un exemplu. Ledurile sînt un mic miracol, dar ca el sînt multe altele cu care putem pierde vremea util.

Acest articol a fost provocat de remarca unui amic, confrate de FB cu ocazia morții unui mason italian la 96 de ani. "Asta imi confirma mai vechile convingeri ca pentru elite, monarhi, fosti presedinti sau masoni exista leacuri si tratamente miraculoase" Această afirmație este doar o inocentă opinie personală, dar este născută din aceeași plămădeală cu adevăratele aberații precum motorul cu apă. 

Hai să o analizăm un pic la rece. E exclus ca vreun călugăr în vîrf de munte, sau o echipă de creieroși într-un centru universitar să descopere vreun tratament foarte eficient? Nu văd de ce ar fi exclus. Este exclus ca ei să dorească să își vîndă produsul pe un preț mai bun? Așa cum orice cioban vrea să își dea brinza pe cel mai bun preț? Nu e exclus. Deci nu neg posibilitatea exclusivismului pentru elite. Dar, ia sa vedem statistici. Italia e pe locul doi ca speranță de viață. România e cam pe ultimul loc, și cu toate astea văd în jur destui care bat spre 90. Deci orice român de 90 e cam pe la aceeași performanță de vîrstă ca italianul cu pricina. Să-i bănuiesc de masonerie, sau să accept realitatea statistică că mulți oameni trec de 90 chiar dacă trăiesc în condiții de viață cu mult inferioare elitelor de oriunde? Evident tratamente miraculoase există, lista e mare. Eu zic că și banala dializă sau un transplant de rinichi este ceva miraculos, sau omiprezenta insulină, ca să nu mai vorbim de transplantul de inimă sau chiar inimi artificiale. Evident nu tot pîrlitul are acces la ele, așa cum nu are acces la hoteluri de 5 stele sau avion privat. Dar asta e simpla economie de piață cu rechini și baboi, nu conspirații cu tratamente miraculoase ascunse în seifuri. 

 Ca și la exemplul cu tehnologia unde am menționat ledul, menționez și aici ceva miraculos, produsul apicol, în special mierea și propolisul. Aplicații nenumărate, dintre care eu știu doar cîteva. De exemplu banala arsură de care avem parte noi toți cei neatenți. Mierea este absolut miraculoasă în cazul arsurilor. Cea de gradul întîi pur și simplu trece în cîteva minute dacă aplici miere pe locul afectat. Ești scutit de multe ore sau zile de disconfort major. La gradul doi nu mai rezolvă rapid si complet dar efectul este la fel de eficient si binevenit. Literatura de specialitate menționează și gradele mai avansate, dar am fost ferit de șansa de a le testa. 

Deci în loc de a visa la tratemente ascunse în seifurile masone mai bine am folosi timpul respectiv pentru a ne documenta în legătură cu aceste tratamente la îndemîna oricui, și evident de a le promova. Fără o bună documentare sîntem pierduți. De exemplu citești acest articol cumperi miere de la colțu străzii, păstrezi o parte în dulăpiorul cu medicamente, o folosești cînd te arzi... și nimic, nici un efect. Evident, dacă mierea este cea comercială, prelucrată pentru a fi estetică adică lichidă, probabil va fi doar îndulcitor nu și medicament. Prin tratamentul termic sau alte tratamente, principiile active sînt distruse. De aia e necesar să fii documentat, și să cauți apicultori de încredere care lasă mierea curată și nu o alterează din dorința unui profit sporit. Dar apicultorul trebuie ajutat ca să își poată permite producție onestă. diacuție lungă. Și ăsta e doar un capitol, unul din cele cunoscute de mine. Ele cu siguranță sînt multe altele. Dar dacă noi stăm și visăm la conspirații și alte alea, aceste mici miracole vor rămîne ascunse de conspirația propriei noastre ignoranțe.